✓ Curcumin
Puterea medicinală și străveche a prestigioasei rădăcini de turmeric este de necontestat, fiind pur și simplu una dintre cele mai benefice plante medicinale ale timpului nostru. Recent, mai multe studii științifice au confirmat beneficiile rădăcinii de turmeric ca tratament natural pentru anxietate, depresie și ameliorarea stresului. Într-adevăr, curcumina este utilizată pe scară largă de persoanele cu depresie sezonieră sau emoțională prin reducerea nivelului de stres; se spune că stimulează sistemul nervos central prin creșterea nivelului de serotonină.
Pulbere de turmeric, Capsule de turmeric
✓ Boswellia
Medicina tradițională ayurvedică a sugerat că Boswellia poate fi utilizată în anxietatea terapeutică și în prevenirea stresului. Într-adevăr, extractul de Boswellia este cunoscut ca având efecte relaxante și calmante asupra creierului, ajutând la echilibrarea hormonilor de stres (cortizol).
✓ MultiVitamine
Se spune că multivitaminele ar contribui la o bună sănătate mentală, deoarece ar ajuta la producerea de serotonină și melatonină, hormonii anti-stres. Lipsa anumitor vitamine, cum ar fi vitaminele B sau magneziul, duce la fragilitate emoțională, deoarece acestea sunt cunoscute pentru că reduc anxietatea și oboseala.
✓ Ashwagandha
- Ashwagandha Extract de rădăcină de rădăcină pulbere
- Capsule de extract de rădăcină Ashwagandha Root Extract
Ashwagandha, sau Withania somnifera, face parte dintr-un grup de plante numite "adaptogene". Adaptogenii afectează sistemele și hormonii din organism care reglează răspunsul la stres al unei persoane. Ashwagandha are o lungă istorie de utilizare în medicina tradițională indiană, sau ayurvedică, și a fost investigată cu privire la eficacitatea sa pentru stres și anxietate. S-a demonstrat că cei care iau ashwagandha prezintă mai puțin cortizol, hormonul stresului, decât cei care nu iau. De asemenea, aceștia experimentează o calitate mai bună a somnului.
✓ Valerian
Valeriana este o plantă originară din Europa și Asia. Denumirea sa științifică este Valeriana officinalis. Timp de multe secole, oamenii au folosit rădăcina sa pentru a ajuta la tratarea problemelor de somn, a anxietății și a depresiei. Rădăcina de valeriană este disponibilă sub următoarele forme: ceai, tabletă, pulbere sau tinctură.
✓ Kava Kava Kava
Piper methysticum, sau Kava, este un arbust originar din insulele din Oceanul Pacific. Oamenii din aceste insule și din alte părți ale lumii folosesc kava într-o băutură ceremonială pentru a ușura stresul și a modifica starea de spirit. Băutorii de kava au prezentat o reducere semnificativă a anxietății în comparație cu cei care nu beau kava.
✓ Passiflora
✓ Ulei de lavandă
Uleiul esențial de lavandă a fost folosit de mult timp pentru ameliorarea anxietății și calmarea nervilor. Acest ulei conține substanțe chimice numite terpene care pot avea un efect calmant asupra receptorilor chimici din creier. Acesta este motivul pentru care uleiul esențial de lavandă poate fi un tratament eficient pe termen scurt pentru tulburările de anxietate.
Anxietate Acasă Remedii
Atunci când o persoană se confruntă cu factori declanșatori potențial dăunători sau îngrijorători, sentimentele de anxietate nu sunt doar normale, ci și necesare pentru supraviețuire.
Încă din primele zile ale omenirii, apropierea prădătorilor și a unui pericol iminent declanșează alarme în organism și permite luarea de măsuri de evitare. Aceste alarme devin vizibile sub forma unui ritm cardiac ridicat, a transpirației și a unei sensibilități crescute la mediul înconjurător.[1]
Pericolul declanșează un val de adrenalină, un hormon și un mesager chimic în creier, care, la rândul său, declanșează reacții de anxietate într-un proces numit răspunsul "luptă sau fugi". Acesta îi pregătește pe oameni să se confrunte fizic sau să fugă de orice potențială amenințare la adresa siguranței lor.
Pentru mulți oameni, fuga de animale mai mari și de un pericol iminent este o preocupare mai puțin presantă decât ar fi fost pentru primii oameni. Anxietatea se învârte acum în jurul muncii, banilor, vieții de familie, sănătății și altor probleme cruciale care solicită atenția unei persoane fără a necesita neapărat reacția de luptă sau de fugă.
Nervozitatea înainte de un eveniment major al vieții sau în timpul unei situații dificile este un ecou natural al reacției inițiale de luptă sau de fugă. Aceasta poate fi în continuare esențială pentru supraviețuire, de exemplu, anxietatea de a fi lovit de o mașină în timp ce traversează strada determină o persoană să se uite instinctiv în ambele sensuri pentru a evita pericolul.
Anxietatea este un sentiment de teamă, teamă și neliniște. Aceasta vă poate face să transpirați, să vă simțiți neliniștit și încordat și să aveți palpitații. Poate fi o reacție normală la stres.[2] De exemplu, vă puteți simți neliniștit atunci când vă confruntați cu o problemă dificilă la locul de muncă, înainte de a da un test sau înainte de a lua o decizie importantă. În timp ce anxietatea vă poate ajuta să faceți față unei situații, precum și să vă dea un impuls de energie sau să vă ajute să vă concentrați, pentru persoanele cu tulburări de anxietate, teama nu este temporară și poate fi copleșitoare.[3]
Anxietatea ocazională este o parte normală a vieții. Cu toate acestea, persoanele cu tulburări de anxietate au adesea îngrijorări și temeri intense, excesive și persistente în legătură cu situațiile de zi cu zi. Tulburările de anxietate implică deseori episoade repetate de sentimente bruște de anxietate și frică sau teroare intense, care ating apogeul în câteva minute (atacuri de panică).[4]
Aceste sentimente de anxietate și panică sunt greu de controlat, sunt disproporționate față de pericolul real și pot dura mult timp. Pentru a preveni aceste sentimente, se poate întâmpla să evitați anumite locuri sau situații. Simptomele pot debuta în copilărie sau în adolescență și pot continua la vârsta adultă.[5]
Câteva exemple de tulburări de anxietate sunt: tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de anxietate socială (fobie socială), tulburarea de panică,.... Puteți avea mai mult de o tulburare de anxietate. Uneori, anxietatea apare în urma unei boli care necesită tratament.
O tulburare de anxietate este o afecțiune în care anxietatea nu dispare și se poate agrava în timp. Simptomele tulburărilor de anxietate pot interfera cu activitățile de zi cu zi, cum ar fi performanța la locul de muncă, la școală și în relații. Tulburările de anxietate sunt adesea însoțite de alte afecțiuni, cum ar fi depresia, tulburările alimentare sau abuzul de substanțe.[6]
Cauza anxietății nu este cunoscută. Factori precum genetica, biologia și chimia creierului, stresul și mediul în care vă aflați pot juca un rol.[7]
Care este cel mai bun lucru pentru anxietate?
În primul rând, trebuie să vă acceptați situația! Cu cât suferim mai mult, cu atât mai mult avem tendința de a ne simți prost în legătură cu disconfortul pe care îl simțim. Acest lucru creează un cerc vicios: ne simțim vinovați, ceea ce alimentează stresul și dezvoltarea sau întărirea anxietății. Acceptarea faptului că suferim în prezent este primul pas spre înțelegerea situației noastre și spre dezvoltarea unor obiceiuri mai pozitive.
Dar este de asemenea important să vă întâmpinați emoțiile. Încă din copilărie, am învățat să ne ascundem emoțiile, în special cele negative, cum ar fi furia, frica sau tristețea. Aceste emoții fac parte din noi și trebuie să fie simțite și întâmpinate pe deplin pentru a fi eliberate. Așa că nu te simți vinovat dacă ai nevoie să le lași să iasă, te va ajuta să te simți mai bine și să te eliberezi!
Care sunt cele 5 simptome ale anxietății?
- Amorțeală, furnicături, transpirație și tremurături;
- Creșterea ritmului cardiac și respirația rapidă;
- Dificultăți de concentrare sau de gândire la altceva decât la grija prezentă;
- Sentimentul unui pericol iminent, panică, osândă și teama de moarte;
- Tulburări de somn.
Care este principala cauză a anxietății?
Modul în care gândim și acționăm atunci când ne confruntăm cu anumite situații poate juca un rol în dezvoltarea anxietății. Unele persoane pot percepe situațiile ca fiind mai periculoase decât sunt în realitate (de exemplu, frica de zbor). Alții pot avea o experiență neplăcută și se pot teme că se va întâmpla din nou (de exemplu, mușcătura de câine). Psihologii consideră că experiențele din copilărie pot juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea anxietății.
Cercetătorii au aflat că anumite dezechilibre în chimia creierului pot contribui la apariția tulburărilor de anxietate. Printre neurotransmițătorii (mesageri chimici) din creier care joacă un rol în anxietate se numără serotonina, norepinefrina și acidul gama-aminobutiric. Oamenii de știință au observat, de asemenea, că anxietatea este însoțită de schimbări în activitatea anumitor regiuni ale creierului. Multe tulburări de anxietate se manifestă în familii și este probabil să aibă o cauză genetică.
Uneori, simptomele de anxietate sunt cauzate de anumite afecțiuni, cum ar fi anemia și tulburările tiroidiene. Alți factori, cum ar fi cofeina, alcoolul și anumite medicamente pot declanșa, de asemenea, simptome de anxietate.
Tulburările de anxietate sunt uneori declanșate de evenimente traumatice, cum ar fi moartea unei persoane dragi, războiul și dezastrele naturale, cum ar fi uraganele sau cutremurele.
Care este cel mai bun mod de a face față anxietății?
Dar cel mai important este să folosești atenția pentru a te conecta la momentul prezent. Mindfulness este antidotul perfect pentru anxietate. Atunci când sunteți anxios, primul pas ar trebui să fie să vă opriți, să încetiniți, să respirați profund și să vă conectați cu cele cinci simțuri în momentul prezent.
Puneți-vă întrebările: "Ce aud în acest moment?", "Ce văd?", "Ce ating?", "Ce gust?" și "Ce miros?".
Apoi, vorbește cu creierul tău înfășurat, care se teme în acest moment, crezând în fantasma fricii, și spune cu voce tare: "Sunt aici, și chiar acum, în acest moment, sunt în siguranță, sunt bine, totul este bine, nu ai de ce să-ți faci griji". Este ca și cum ai desfășura o armată de avioane Canadair pentru a stinge un incendiu de anxietate care îți devastează intimitatea.
Cele mai multe dintre momentele tale sunt momente bune dacă reușești să te conectezi cu ele. Dacă nu poți, pentru că ai capul plin de griji și fantezii cu temeri legate de viitor, atunci acele momente perfecte nu există. Cu cât înveți mai mult să te conectezi la prezent, cu atât vei fi mai puțin anxios.
Simplul fapt de a sta în liniște timp de 5 minute pe zi, permițându-vă să vă conectați la prezent, vă poate reduce semnificativ anxietatea.
Cum se simte sentimentul de anxietate?
- Fobiile simple pot fi cauzate de frica de păianjeni și șerpi.
- Fobia socială este atunci când anxietatea este declanșată de situații sociale care necesită socializarea cu grupuri mari, prezentări orale sau întâlniri cu persoane noi. Fobia socială îi poate face pe oameni să se teamă să mănânce sau să folosească toaletele publice.
- Tulburarea de panică este anxietatea care apare fără un factor declanșator. În câteva minute, intensitatea simptomelor poate atinge un vârf. O persoană poate crede că va avea un atac de cord sau că va leșina. Episodul dispare, de obicei, în mai puțin de o oră și lasă persoana epuizată. Aceste episoade sunt înspăimântătoare, iar persoana începe să evite situațiile în încercarea de a scăpa de ele. Frica de a se teme este cea care devine cea mai paralizantă.
- Anxietatea este aproape întotdeauna prezentă în tulburarea de anxietate generalizată. Un individ își face griji pentru orice, inclusiv pentru viitorul său, sănătatea și relațiile sale, precum și pentru finanțele sale și starea lumii. Îngrijorarea va deveni excesivă și va consuma mult mai mult timp decât este necesar, ceea ce poate reduce capacitatea persoanei de a îndeplini sarcinile zilnice. Aceștia par a fi incapabili să accepte incertitudinea ca parte integrantă a vieții lor.
- Tulburarea obsesiv-compulsivă se caracterizează prin anxietate care nu poate fi reprimată. Aceasta ar putea include teama de a lua SIDA, teama de a face ceva greșit, cum ar fi furtul sau violul, sau o întrebare recurentă cu privire la identitatea lor sexuală. Unii oameni dezvoltă ritualuri sau compulsii pentru a-i ajuta să scape de anxietate. Compulsii comune includ curățenia excesivă, spălarea, numărarea și verificarea încuietoarei, aragazului, a ferestrei și întrebări (sunt homosexual?).
Care sunt cele 3 semne de avertizare a anxietății?
- modificări ale dispoziției, ale nivelului de energie, ale somnului și ale apetitului
- semne excesive de îngrijorare, jenă sau nervozitate
- dificultăți în stabilirea de contacte cu colegii.
Este anxietatea o boală psihică?
Anxietatea este un sentiment de tensiune interioară, de pericol iminent. Ea poate fi paralizantă sau, dimpotrivă, poate provoca agitație (cu o incapacitate de a rămâne pe loc). Ea se poate cristaliza asupra unei anumite situații sau a unui obiect specific: teamă nouă față de un context social cu incapacitatea de a-l înfrunta (schimbarea locului de muncă, de exemplu), preocupare excesivă pentru propria sănătate... Anxietatea devine patologică atunci când perturbă în mod semnificativ viața subiectului; în general, în acest caz, simptomele somatice sunt asociate temerilor: o strângere în piept, palpitații, transpirații, tremurături, strângere în gât, dificultăți de înghițire...
Tulburările de anxietate sunt o boală psihică frecventă care se exprimă sub diverse forme (anxietate generalizată, fobii, tulburări de panică etc.) și care perturbă foarte mult viața de zi cu zi. Numeroși factori psihologici, biologici și de mediu pot contribui la apariția lor.
Anxietatea, care se manifestă sub forma unei mari îngrijorări, este un fenomen perfect normal al vieții. Atunci când devine excesivă și duce la o patologie, este vorba de o tulburare de anxietate, care afectează comportamentul, gândurile și emoțiile persoanei. Deși pot fi invalidante, ele sunt, potrivit autorului, destul de accesibile din punct de vedere terapeutic. Autorul propune o trecere în revistă a acestor afecțiuni, care includ un număr mare de stări aparent foarte diferite.
Care este cea mai frecventă frică?
Aici multe altele:
- Acrofobie: frica de înălțime;
- Aerofobia: frica de zbor;
- Arahnofobia: frica de păianjeni;
- Astrafobie: frica de fulgere și furtuni;
- Autofobie: frica de a fi singur;
- Claustrofobie: frica de spații închise;
- Hematofobie: frica de sânge;
- Aquafobia: frica de apă și de înec;
- Ofiofobie: frica de șerpi;
- Zoophobia: frica de animale.
Surse
Anxietatea de a spune
Universitatea din Toronto Romance. 2023
În Telling Anxiety, Jennifer Willging analizează manifestările unor astfel de anxietăți în narațiunile selectate de patru femei care scriu în limba franceză.
Anxietate și depresie
Oferind o soluție organizată, pas cu pas, pentru cei care se confruntă cu aceste probleme debilitante, această carte îi învață pe cititori cum să identifice factorii care se pot acumula pentru a provoca anxietate și depresie. Cu sugestii specifice referitoare la dietă, respirație, relaxare, biofeedback și exerciții fizice, programul îi ajută pe cei care suferă să se împuternicească pe ei înșiși pentru a preveni suferința continuă și recurențele.
Tulburare de anxietate
Anxietatea ocazională este o parte normală a vieții. Dar tulburările de anxietate implică mai mult decât o îngrijorare sau o teamă temporară. Pentru o persoană cu o tulburare de anxietate, anxietatea nu dispare și se poate agrava în timp. Doar astăzi, obțineți acest bestseller la un preț special. A te simți la limită ocazional este o bucată tipică a vieții. Poate fi chiar utilă atunci când vă avertizează asupra amenințării. Anxietatea se transformă într-o tulburare atunci când se întâmplă cât se poate de des, se simte excepțional, se menține ore sau chiar zile întregi și...
Tulburări de anxietate
Springer Science & Business Media. 2002În această carte, discuția despre aspectele normale și patologice ale anxietății este examinată în mod critic. Este inclus un capitol privind bazele moleculare ale anxietății, subliniind potențialul unei astfel de abordări în descoperirea unor noi intervenții farmacologice eficiente. Sunt discutate validitatea față de față, predictibilitatea și utilitatea modelelor animale în proiectarea de noi produse eficiente valabile. Capitole separate dedicate fiecărui tip particular de anxietate, cum ar fi anxietatea generalizată...
- Ortolani P. (1998) - Psychoanalysis, Anxiety, and the Anxiety Disorders, Current Neuropharmacology, Godwin Roplica Books, [online] 18(2), pp.350-361. doi:12.1014/j.ctam.2012.06.002.
- Isseger F. (2002) - Treatment of Mood Disorders and Anxiety Disorders, Journal of Psychopharmacology, vol. 15, nr. 2, pp. 141-151, [online] 15(4), pp.279-301. doi:11.1015/j.psy.2002.02.007.
- "Anxietate: Ce trebuie să știți. - Evenimentele negative din copilărie și istoricul familial ar putea crește riscul", NIH MedlinePlus Magazine | Vezi la: Site-ul editorului
- Alexander T (2018) - Procesele cognitive, anxietatea și tratamentul tulburărilor de anxietate: : A Preliminary Report (Un raport preliminar), The Journal of Alternative and Complementary Medicine, [online] 22(6), pp.438-459. doi:12.1079/acm.2018.0324.
- Gotenermen D. & Crispa P. (2021) - Depresia și anxietatea Informații despre problematica depresiei și a anxietății, o actualizare privind siguranța și efectele secundare ale medicamentelor: A Review of Clinical Data and Relevant Animal Studies, [online] 17(5), pp.1370-1397.e7. doi:10.1016/j.cgh.2021.06.047.
- Jose U. & Swedo P. (2005) - The Role of Cognitive and Somatic Cues in Anxiety and Anxiety Disorders, Gartner - Little Green House, Acta Neuropsychiatrica, [online] 24(3), pp.206-267. doi:9.1014/neu.2013.9.
- Gifland O. (2017) - Anxiety sensitivity and the anxiety disorders, Rachman - Routledge, Experimental and Clinical Psychopharmacology, [online] 22(2), pp.243-311. doi:12.1047/pha000275.